Regnurile lumii vii: Monera, Protista, Fungi, Plantae, Animalia

Lumea vie se clasifică în cinci regnuri: Monera, Protista, Fungi, Plantae și Animalia. Criteriile sunt tipul de celulă (procariotă sau eucariotă), numărul de celule și modul de nutriție. Dacă știi aceste trei criterii, poți încadra corect orice organism din itemii de BAC biologie, inclusiv capcanele clasice precum ciupercile sau virusurile.

Criteriile de clasificare

Sistemul cu cinci regnuri, folosit în manualele de liceu, grupează organismele după câteva întrebări simple:

1. Ce tip de celulă are organismul? Procariotă (fără nucleu delimitat de membrană) sau eucariotă (cu nucleu adevărat). Această întrebare separă imediat regnul Monera de celelalte patru.
2. Este unicelular sau pluricelular? Protistele sunt în principal unicelulare; plantele și animalele sunt pluricelulare.
3. Cum se hrănește? Autotrof (își produce singur substanțele organice, de exemplu prin fotosinteză) sau heterotrof (le preia din mediu). Heterotrofia poate fi prin ingestie (animalele) sau prin absorbție (ciupercile).

Unitatea de bază a clasificării este specia — un grup de indivizi asemănători, care se pot încrucișa între ei și dau urmași fertili. Speciile se grupează în categorii tot mai largi: gen, familie, ordin, clasă, încrengătură, regn. Denumirea științifică a unei specii este binară: numele genului cu majusculă și numele speciei cu literă mică (de exemplu, Homo sapiens).

Regnul Monera

Cuprinde bacteriile și cianobacteriile — singurele organisme cu celulă procariotă. Materialul genetic se află liber în citoplasmă, într-o zonă numită nucleoid, iar celula nu are organite delimitate de membrane (nu are mitocondrii, cloroplaste sau reticul endoplasmatic). Are însă perete celular, membrană, ribozomi și, la unele specii, flageli.

Nutriția este foarte variată: cianobacteriile sunt autotrofe fotosintetizante, iar multe bacterii sunt heterotrofe — saprofite (descompun materia organică moartă), parazite (produc boli) sau simbionte (de exemplu bacteriile fixatoare de azot din nodozitățile rădăcinilor plantelor leguminoase). Înmulțirea se face prin diviziune directă. Structura celulei procariote este detaliată în articolul dedicat bacteriilor și virusurilor.

Regnul Protista

Protistele sunt organisme eucariote, în principal unicelulare. Este un regn „de graniță”, cu reprezentanți foarte diferiți între ei:

• alge unicelulare, autotrofe, cu cloroplaste (de exemplu, Chlamydomonas);
• protozoare, heterotrofe: flagelate, rizopode (amiba, care se deplasează prin pseudopode), ciliate (parameciul, acoperit cu cili), sporozoare (de exemplu agentul malariei, parazit).

Euglena este un exemplu interesant: poate face fotosinteză la lumină, dar se poate hrăni heterotrof la întuneric — dovadă că granița dintre „plantă” și „animal” nu funcționează la nivel unicelular. Manualele diferă în privința algelor pluricelulare: unele le tratează la protiste, altele la plante, așa că urmărește încadrarea din manualul după care înveți. Pentru BAC, esențial este că protistele sunt eucariote și că protozoarele, deși heterotrofe, nu sunt animale.

Regnul Fungi

Ciupercile sunt eucariote, unicelulare (drojdiile) sau pluricelulare (mucegaiurile, ciupercile cu pălărie). Trăsăturile care le separă de plante și de animale:

• nu au clorofilă, deci sunt heterotrofe;
• se hrănesc prin absorbție: eliberează enzime în mediu (digestie extracelulară) și absorb substanțele simple rezultate;
• au perete celular, dar din chitină, nu din celuloză;
• corpul ciupercilor pluricelulare este format din filamente numite hife, care alcătuiesc miceliul;
• se înmulțesc frecvent prin spori.

După modul de viață, ciupercile pot fi saprofite (descompun resturile organice, rol esențial în ecosistem), parazite (de exemplu pe plante de cultură) sau simbionte. Lichenii sunt o asociație simbiotică între o ciupercă și o algă (sau o cianobacterie): alga face fotosinteză, ciuperca asigură apa și sărurile minerale.

Regnul Plantae

Plantele sunt eucariote pluricelulare, autotrofe fotosintetizante, cu cloroplaste și perete celular din celuloză. Ca substanță de rezervă depozitează amidon. Principalele grupe, de la cele mai simple la cele mai evoluate:

• Briofite (mușchii) — fără vase conducătoare și fără rădăcini adevărate; se fixează prin rizoizi.
• Pteridofite (ferigile) — au rădăcină, tulpină și frunze, cu vase conducătoare, dar se înmulțesc prin spori.
• Gimnosperme (de exemplu, bradul, pinul) — plante cu semințe „descoperite”, neînchise în fruct.
• Angiosperme — plante cu flori, la care sămânța este închisă în fruct; se împart în monocotiledonate (grâu, porumb, lalea) și dicotiledonate (fasole, măr, floarea-soarelui).

Organele plantelor superioare și reproducerea angiospermelor sunt explicate în articolul despre țesuturi și organe vegetale și în cel despre floare, fruct și sămânță.

Regnul Animalia

Animalele sunt eucariote pluricelulare, heterotrofe prin ingestie (iau hrana în corp și o digeră intern), fără perete celular și, în majoritatea cazurilor, capabile de deplasare activă. Ca substanță de rezervă depozitează glicogen. Se împart în nevertebrate (fără coloană vertebrală: spongieri, celenterate, viermi, moluște, artropode) și vertebrate (pești, amfibieni, reptile, păsări, mamifere).

Tabel comparativ și itemi tipici

Alte formulări întâlnite frecvent la BAC: „Numiți trei regnuri ale lumii vii, altele decât…”, „Precizați o asemănare și o deosebire între…” sau grile de tipul „Celulă procariotă au organismele din regnul…”. La grile, verifică întâi tipul celular, apoi nutriția — de cele mai multe ori două variante cad imediat.