Sistemul digestiv este format din tubul digestiv și glandele anexe și transformă alimentele în substanțe simple, care pot fi absorbite în sânge și limfă. Pentru BAC biologie (B2) trebuie să cunoști ordinea organelor, rolul ficatului și al pancreasului, locul și mecanismul absorbției și importanța vitaminelor. Aici te concentrezi pe anatomie și nutriție; acțiunea enzimelor, etapă cu etapă, are un articol separat.
Alcătuirea sistemului digestiv
Sistemul digestiv are două componente, iar un item clasic îți cere să le deosebești:
- Tubul digestiv: cavitatea bucală → faringe → esofag → stomac → intestin subțire → intestin gros. Alimentele trec efectiv prin aceste organe.
- Glandele anexe: glandele salivare, ficatul și pancreasul. Alimentele nu trec prin ele; ele își varsă produsul de secreție în tub prin canale.
Peretele tubului digestiv conține musculatură netedă (cu excepția porțiunii superioare), responsabilă de mișcările peristaltice — contracții în valuri care împing conținutul înainte. Digestia are deci o componentă mecanică (masticație, amestecare, peristaltism) și una chimică (enzime care rup moleculele mari). Procesul chimic complet e descris în digestia alimentelor.
Organele tubului digestiv, pe rând
| Organ | Structuri de reținut | Rol principal |
|---|---|---|
| Cavitatea bucală | Dinții, limba, deschiderea glandelor salivare | Masticația, formarea bolului alimentar, începutul digestiei amidonului |
| Faringele | Încrucișarea căii digestive cu cea respiratorie | Deglutiția (înghițirea), act reflex |
| Esofagul | Tub musculos, străbate toracele și diafragma | Transportul bolului spre stomac prin peristaltism |
| Stomacul | Cardia (orificiul de intrare), fundul, corpul, pilorul (orificiul de ieșire) | Depozitarea temporară, secreția sucului gastric (HCl, pepsină), formarea chimului |
| Intestinul subțire | Duoden, jejun, ileon; vilozități intestinale | Finalizarea digestiei și absorbția aproape a tuturor nutrienților |
| Intestinul gros | Cec (cu apendicele), colon (ascendent, transvers, descendent, sigmoid), rect, canal anal | Absorbția apei și a unor săruri, formarea și eliminarea materiilor fecale |
La nivelul duodenului se varsă bila și sucul pancreatic, de aceea aici are loc cea mai intensă digestie chimică. În intestinul gros trăiește flora intestinală, care produce fermentația și putrefacția resturilor și sintetizează unele vitamine (vitamina K și unele vitamine din complexul B).
Glandele anexe: salivare, ficat, pancreas
Glandele salivare sunt trei perechi: parotide, submandibulare și sublinguale. Saliva umezește alimentele, ușurează masticația și deglutiția și conține amilaza salivară, care începe digestia amidonului.
Ficatul este cea mai mare glandă a corpului, situat în partea dreaptă, sub diafragmă. Pentru digestie, rolul lui este producerea bilei, depozitată și concentrată în vezica biliară. Bila nu conține enzime: sărurile biliare emulsionează grăsimile (le fragmentează în picături fine), mărind suprafața pe care acționează lipaza. Ficatul are însă și multe alte funcții: depozitează glicogen, participă la metabolismul proteinelor și lipidelor, neutralizează substanțe toxice și sintetizează proteine plasmatice, printre care fibrinogenul. Rolul său în menținerea glicemiei apare în articolul despre reglarea glicemiei.
Pancreasul este o glandă mixtă situată posterior de stomac, cu capul încadrat de curbura duodenului. Partea exocrină produce sucul pancreatic, cel mai complet suc digestiv: conține enzime pentru toate cele trei grupe de nutrienți — amilaza pancreatică (glucide), lipaza pancreatică (lipide) și enzime proteolitice precum tripsina (proteine). Partea endocrină, reprezentată de insulele Langerhans, secretă insulina și glucagonul.
Absorbția intestinală
Absorbția este trecerea produșilor finali ai digestiei din tubul digestiv în sânge sau în limfă. Ea are loc în principal în intestinul subțire, a cărui suprafață este mult mărită de pliuri, de vilozitățile intestinale (proeminențe ale mucoasei) și de microvilozitățile celulelor epiteliale.
Fiecare vilozitate are în centru o rețea de capilare sanguine și un vas limfatic (chilifer central). Calea urmată depinde de nutrient:
- Monozaharidele (glucoza) și aminoacizii trec în capilarele sanguine, ajung prin vena portă la ficat și apoi în circulația generală.
- Acizii grași și glicerolul trec în principal în vasul limfatic, apoi ajung în sânge.
- Apa se absoarbe în intestinul subțire și, în parte, în intestinul gros, unde conținutul devine semisolid.
Transportul nutrienților mai departe, către celule, se face prin circulația mare — vezi sistemul circulator.
Nutriția: principii nutritive și vitamine
Alimentele conțin principii nutritive: glucide, lipide și proteine (cu rol energetic și plastic, adică de construcție), apă, săruri minerale și vitamine. Vitaminele nu furnizează energie, dar sunt indispensabile în cantități mici, pentru reacțiile metabolice. Ele se împart în liposolubile (A, D, E, K) și hidrosolubile (complexul B, C).
| Vitamina | Rol principal | Avitaminoză / carență |
|---|---|---|
| A | Vederea la lumină slabă, sănătatea epiteliilor | Hemeralopie („orbul găinilor”) |
| D | Absorbția calciului, mineralizarea oaselor | Rahitism la copil |
| K | Sinteza unor factori ai coagulării | Tulburări de coagulare (hemoragii) |
| B1 | Metabolismul glucidelor, funcționarea sistemului nervos | Beri-beri |
| C | Integritatea țesutului conjunctiv, rezistența la infecții | Scorbut |
O alimentație echilibrată acoperă necesarul energetic fără excese; dezechilibrele duc la obezitate sau, invers, la malnutriție. Factorii care țin de stilul de viață sunt discutați în factorii de mediu și sănătatea umană.
Afecțiuni ale sistemului digestiv din programă
Programa B2 include și câteva boli ale sistemului digestiv, la care ți se pot cere cauze, manifestări sau măsuri de prevenire. Informațiile de mai jos au rol strict educativ:
- Carii dentare — distrugerea progresivă a smalțului și dentinei, favorizată de igiena orală deficitară și de consumul frecvent de dulciuri.
- Gastrita și ulcerul — inflamația, respectiv leziunea mucoasei gastrice sau duodenale; printre factorii implicați se numără infecția cu Helicobacter pylori, unele medicamente, alcoolul și fumatul.
- Hepatitele virale — inflamații ale ficatului produse de virusuri; unele se transmit pe cale digestivă, altele prin sânge.
- Toxiinfecțiile alimentare — apar după consumul de alimente contaminate cu bacterii sau cu toxinele lor; prevenirea ține de igiena alimentelor și a mâinilor.
- Glande anexe: salivare, ficat, pancreas — alimentele nu trec prin ele.
- Bila (ficat) nu are enzime; emulsionează grăsimile.
- Sucul pancreatic digeră glucide, lipide și proteine.
- Absorbția principală: intestinul subțire, datorită vilozităților.
- Glucoza și aminoacizii → sânge (vena portă); acizii grași și glicerolul → limfă.
- Vitamine liposolubile: A, D, E, K; hidrosolubile: B, C.
Itemi de tip BAC rezolvați
Exemplu de item BAC (Subiectul I, C): Bila: a) conține lipază; b) este secretată de pancreas; c) emulsionează lipidele; d) digeră proteinele.
Rezolvare: Bila este produsă de ficat și nu conține enzime. Răspunsul corect: c) emulsionează lipidele.
Exemplu de item BAC (Subiectul al III-lea): Explicați de ce intestinul subțire este principalul loc al absorbției.
Rezolvare: Aici se finalizează digestia chimică, deci sunt disponibili produșii finali; în plus, pliurile, vilozitățile și microvilozitățile măresc foarte mult suprafața de contact, iar fiecare vilozitate este bogat vascularizată.
Greșeli frecvente
- Includerea ficatului sau pancreasului în tubul digestiv.
- „Absorbția principală are loc în stomac” — stomacul absoarbe foarte puțin (apă, alcool, unele medicamente).
- „Bila digeră grăsimile” — le emulsionează; lipaza le digeră.
- Confuzia cardia–pilor: cardia e la intrarea în stomac, pilorul la ieșire.
Întrebări frecvente
Care sunt glandele anexe ale tubului digestiv?
Glandele salivare (parotide, submandibulare, sublinguale), ficatul și pancreasul. Toate își varsă secreția în tubul digestiv prin canale.
Unde se absorb grăsimile?
În intestinul subțire, după ce au fost emulsionate de bilă și digerate de lipaze. Acizii grași și glicerolul trec în principal în vasul limfatic din vilozități.
De ce este pancreasul o glandă mixtă?
Pentru că are o parte exocrină, care produce sucul pancreatic, și o parte endocrină (insulele Langerhans), care secretă insulină și glucagon în sânge.
Ce rol are intestinul gros?
Absoarbe apa și unele săruri minerale, găzduiește flora intestinală (care sintetizează vitamina K și unele vitamine B) și formează și elimină materiile fecale.
Exersează sistemul digestiv în BacBiologie
În aplicație ai grile și flashcard-uri pe organele digestive și glandele anexe, iar procesul digestiei alimentelor îl parcurgi pas cu pas, de la cavitatea bucală la intestinul gros.
Descarcă gratuit pe App Store